Servier: Programele de investiţii în noi terapii sunt gândite pentru a produce o nouă entitate moleculară la fiecare trei ani

În anul 2024, Servier marchează 32 de ani în România, fiind una dintre primele companii farmaceutice globale care şi-au deschis operaţiunile în ţară noas­tră. La nivel global, Servier este reprezentat de un grup de companii independent, fiind guvernat de o fundaţie non-profit, Fondation Internationale de Recherche Servier (FIRS). Unică în industria farmaceutică, această structură de guvernanţă a Grupului îi conferă păstrarea independenţei, garantează o viziune pe termen lung şi permite companiei să ia deciziile proprii, independente, privind reinvestirea profiturilor.

Servier Grup are experienţă şi focus în arii terapeutice de importanţă critică pentru sănătatea publică: cardiometabolism (Hipertensiune arterială, Boala cardiacă ischemică, Insuficienţă cardiacă, Boala venoasă, Dislipidemie, Diabet zaharat tip II), neuropsihiatrie (Boala Parkinson, Depresie majoră), oncologie (Cancer colorectal, Cancer gastric, Cancer pancreatic, Leucemie limfoblastică acută). Amprenta globală este asigurată de 16 unităţi de producţie, 15 Centre Internaţionale de Cercetare Terapeutică, 4 centre de cercetare şi dezvoltare şi 3 unităţi Servier BioInnovation.

Servier este aliniat cu priorităţile europene şi anume de recâştigare a poziţiei de lider în domeniul cercetării şi dezvoltării şi a independenţei şi rezilienţei Europei în ceea ce priveşte asistenţa medicală, având mai mult de jumătate din unităţile sale de producţie şi centrele de cercetare şi dezvoltare în Europa. Servier produce 98% din ingredientele sale active în Franţa.

• 20% din veniturile grupului sunt investite în cercetare şi dezvoltare, în fiecare an

Programele de investiţii în noi terapii prin proiectele de cercetare-dezvoltare sunt gândite pentru a produce o nouă entitate moleculară la fiecare 3 ani; 20% din veniturile grupului sunt investite în cercetare şi dezvoltare în fiecare an. Servier şi-a propus obiectivul de a deveni un jucător important în oncologie, 50% din investiţiile Grupului în cercetare-dezvoltare fiind direcţionate în oncologie. În 2023, a fost inaugurat Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Servier din Paris-Saclay, un hub ştiinţific şi tehnologic ce se numără printre cele mai puternice opt centre de inovare din lume.

Cu sediul central în Franţa, Servier Grup operează în 150 de ţări la nivel global, fiind al doilea cel mai mare grup farmaceutic francez, al  doilea grup farmaceutic global în hipertensiune şi al cincilea grup farmaceutic global în cardiologie.

Companiile Biogaran (Franţa), Egis (Europa de Est), Pharlab şi Swipha completează portofoliul Grupului Servier la nivel global cu medicamente generice în majoritatea patologiilor, confirmând direcţia companiei de a servi interesele pacienţilor, asigurând un portofoliu accesibil în majoritatea ariilor terapeutice.

Servier Pharma România, cu o echipă de peste 200 de angajaţi, oferă tratament pentru peste două milioane de pacienţi români în fiecare lună, deţinând o poziţie de lider de piaţă în tratamentul patologiilor cardiovasculare şi a bolilor metabolice. Susţinem activitatea de cercetare-dezvoltare în România, primul studiu clinic desfăşurându-se în România în 1998. Cu peste 40 de studii clinice în România până în prezent, cu aproape 300 de centre investigaţionale implicate la nivel naţional, peste 1000 de colaboratori - profesionişti din domeniul sănătăţii, şi o susţinere financiară de peste 1 million de euro, mii de pacienţi înrolaţi au beneficiat de terapiile Servier încă din fazele de cercetare-dezvoltare.

Colaborăm local cu peste 300 de parteneri - Societăţi şi Asociaţii Medicale şi Ştiinţifice, Colegii medicale, Federaţii, Universităţi medicale, Asociaţii de Pacienţi, ONG-uri şi Fundaţii, Spitale şi Clinici. Împreună cu aceşti parteneri, am susţinut desfăşurarea de proiecte şi programe de educaţie medicală, susţinerea evenimentelor ştiinţifice organizate de comunitatea medicală, programe de prevenţie şi programe de conştientizare a diverselor patologii, campanii de diagnosticare, sprijin pentru spitale prin donaţii de echipamente şi medicamente, suport în perioada pandemiei COVID-19, sprijin umanitar prin proiectele de responsabilitate socială, cu o investiţie medie anuală de peste 2 milioane de euro.

Valoarea inovaţiei produsă de o companie ca a noastră, devine evidentă, tangibilă, numai atunci când pacienţii beneficiază direct de progresele obţinute din cercetarea farmaceutică. Medicamentele inovative au dovedit prelungirea speranţei de viaţă, îmbunătăţirea calităţii vieţii, în multe cazuri aducând pacientul în situaţia de a trăi o viaţă aproape normală. În egală măsură, inovaţia medicală a redus semnificativ nevoia de vizite costisitoare în urgenţă, intervenţii chirurgicale, spitalizări şi îngrijire pe termen lung. Medicamentele inovative au crescut în mod semnificativ supravieţuirea în bolile cronice, în cancere netratabile anterior, în afecţiuni genetice pentru care nu existau soluţii şi au eliminat o serie de boli infecţioase ameninţătoare de viaţă, scăzând în acelaşi timp cos­turile în sistemele de sănătate, fapt dovedit de mulţi ani în ţări mai avansate din această perspectivă.

• Cheltuielile farmaceutice din România - la jumătate din media UE

Statisticile ultimilor ani arată o creştere a cheltuielilor în sistemele de sănătate pretutindeni, incluzând o creştere a cheltuielilor cu tratamentele farmaceutice, cauzele principale fiind îmbătrânirea populaţiei şi stilul de viaţă, cu consecinţe directe asupra creşterii numărului de pacienţi cu boli cronice. Deşi cheltuielile farmaceutice sunt în valoare absolută în creştere, în România acestea se situează la jumătate din media UE; cheltuiala publică per capita, ajustată la paritatea puterii de cumpărare, a fost de 1.303 euro în România, faţă de media europeană de 3.319 euro, în 2021, în timp ce doar aproximativ 40% dintre asiguraţi plătesc contribuţii pentru sănătate.

Din perspectiva indicatorilor de sănătate însă, la o privire mai atentă, cifrele devin îngrijorătoare pentru că nu vedem o corelaţie directă între creşterea cheltuielilor şi îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate. Româ­nii mor încă în număr foarte mare din cauze ce ar putea fi tratate sau evitate. Atât rata mortalităţii din cauze tratabile, cât şi cea a mortalităţii evitabile în România se situează cu mult peste mediile UE. Un român ajuns la 65 de ani, fie bărbat, fie femeie, mai are în faţă doar 4 ani de viaţă sănătoa­să, de două ori mai puţin faţă de media europeană.

În România, povara cancerului rămâne considerabilă, cu peste 100.000 de noi cazuri de cancer estimate în 2022. Cancerul pulmonar este cauza cea mai frecventă de deces, urmată de cancerul colorectal şi cancerul de sân. Peste 24.000 de români mor anual din cauze legate de diabet, un număr similar cu populaţia Sighişoarei.

Dincolo de statistică, este important să înţelegem de ce în România este nevoie, de fapt, de bani mai mulţi pentru sănătate şi răspunsul se traduce în mod evident în ani de viaţă şi mai important, în ani de viaţă sănătoa­să. Datele ne ajută însă să susţinem atât nevoia creşterii finanţării în sistemul de sănătate, dar şi a îmbunătăţirii eficienţei cheltuielilor.

Deşi s-au observat progrese în ultimii ani în zona accesului pacienţilor români la tratamentele inovative, România se menţine din păcate pe ultimele locuri în Europa. Situaţia s-ar putea îmbunătăţi prin reducerea poverii administrative şi creşterea predictibilităţii. Orice întârziere cauzată de procese administrative birocratice, dar şi lipsa fondurilor necesare inovaţiei costă pacientul român zile de viaţă cu o calitate scăzută sau chiar zile de viaţă pierdute atunci când vorbim de patologii grave.

Finanţarea medicamentelor rambursate, a celor incluse în programele naţionale curative, precum şi a celor rambursate condiţionat este constant insuficientă, în 2023 fiind necesare alocări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru plata medicamentelor şi serviciilor medicale în ultima parte a anului.

• România are nevoie de accelerarea schimbărilor, prin investiţii sporite şi strategii adecvate

Pentru a inversa statisticile în zona indicatorilor de sănătate, Româ­nia are nevoie de accelerarea schimbărilor, prin investiţii sporite alături de strategii adecvate care să încurajeze inovaţia pentru un impact pozitiv pe termen mediu şi lung. Fără un acces constant la terapii de ultimă generaţie nu vom putea ţine pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorinţa ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene, fiind  important să avem acces rapid la servicii medicale şi medicamente de ultimă generaţie, la fel ca ceilalţi cetăţeni europeni.

Soluţiile propuse susţin continuarea investiţiilor din cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al Româ­niei şi a politicii de coeziune a UE, adaptarea mecanismelor de finanţare şi de contractare a serviciilor de îngrijiri de sănătate la nevoile şi realităţile sistemului de sănătate, într-un mod adecvat, flexibil şi susţinut, actualizarea predictibilă a listei cu medicamente rambursate de 3-4 ori pe an, prin includerea tuturor medicamentelor care au primit raport de includere din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Exemple de bune practică includ monitorizarea şi reducerea timpului efectiv de aşteptare până la compensarea medicamentelor inovatoare; evaluarea şi revizuirea constantă a costurilor şi datelor epidemiologice din sistemul public şi privat de sănătate, abordarea proactivă a estimării bugetului (prin procesul de scanare a orizontului în zona de cercetare şi dezvoltare), bugetarea multianuală, predictibilă şi în concordanţă cu nevoile actuale ale pacienţilor şi în raport cu consumul anului precedent, precum şi cu standardele moderne de practică medicală din ghidurile medicale internaţionale, îmbunătăţirea proceselor de aprovizionare în spitale şi a proceselor centralizate de achiziţii publice organizate de Ministerul Sănătăţii. Bugetarea multianuală poate asigura o predictibilitate a finanţării, un element esenţial în dezvoltarea unui sistem de sănătate rezilient.

Într-un context de îmbatrânire accelerată a populaţiei, nevoile de sănătate ale românilor vor creşte în următorii ani. Această evoluţie, împreună cu nevoile descrise anterior impun reechilibrarea şi eficientizarea finanţării sănătăţii, cu precădere la nivelul Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care sunt finanţate serviciile medicale pentru populaţia României. FNUASS are în fiecare an cheltuieli mai mari decât veniturile proprii, provenite din contribuţiile la sănătate asigurate de salariaţi şi agenţi economici. Pentru acoperirea acestui deficit şi finanţarea cheltuielilor din sănătate, statul trebuie să compenseze această diferenţă prin subvenţii de la bugetul de stat. Aceste subvenţii sunt impredictibile şi duc adesea la blocaje în asigurarea serviciilor medicale în spitale, ceea ce înseamnă că pacienţii nu îşi pot primi tratamentul de care beneficiază potrivit Constituţiei României. În multe cazuri, impactul asupra sănătăţii al tratamentelor întrerupte şi efectele de recuperare ulterioară duc la costuri suplimentare în sistemul de sănătate.

O componentă importantă a bugetului sănătăţii este reprezentată de colectarea taxelor destinate finanţării cheltuielilor din sănătate precum contribuţiile la asigurările sociale de sănătate, taxa clawback, precum şi alte taxe asupra produselor care au un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor (tutun, conţinut ridicat de zahăr, grăsimi etc.), toate acestea fiind menite să sprijine sistemul de sănătate din România. În acest moment, aceste taxe sunt direcţionate către bugetul de stat, fără a fi destinate în mod explicit şi în totalitate către bugetul sănătăţii. Prin urmare, ciclurile bugetare, finanţările de la guvern şi politicile economice ale statului trebuie construite astfel încât serviciile de sănătate să fie neîntrerupte şi echitabile. Posibile acţiuni de eficientizare a finanţării sănătăţii pot fi multiple şi includ: elaborarea unei politici predictibile şi transparente de subvenţionare de la bugetul de stat a FNUASS, direcţionarea în totalitate către bugetul sănătăţii a taxelor aferente sănătăţii (contribuţii CASS, taxa clawback, taxe asupra alimentelor nesănătoase etc.), asigurarea unui cadru pentru dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate care să sprijine sistemul public, diversificarea finanţării în sănătate prin parteneriate public-private, concentrarea pe politici de sănătate care să sprijine serviciile medicale dedicate pe prevenţie, screening şi diagnosticare timpurie.

• Sănătatea populaţiei trebuie tratată asemenea unei resurse naţionale strategice

Un alt argument pentru prioritizarea sănătăţii pe agenda politică a viitoarei guvernări este legat de corelaţia directă între sănătate şi economie. Pentru că România să-şi atingă potenţialul economic, sănătatea populaţiei trebuie tratată asemenea unei resurse naţionale strategice. Sistemul de sănătate din România este subfinanţat, doar 4,5% din PIB reprezentând finanţarea din surse publice în 2024, alocare neschimbată faţă de cea a anului 2023 şi aproape de nivelul finanţării din 2018, înainte de criză pandemică - în timp ce media europeană trece de pragul de 10% din PIB. Cu o stare de sănătate bună, cu acces la servicii medicale şi medicamente, cu investiţii şi educaţie în zona de prevenţie, suntem ac­tivi pentru mai multă vreme în economie. Mai mult de 30% din creşterea economică din ultimul secol a ţărilor avansate a fost atribuită îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei. Se estimează că între 2020 şi 2040, îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate poate adăuga aproximativ 12 trilioane de dolari la PIB-ul global (o creştere de 8%); similar, în Româ­nia, îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei ar putea adăuga 26 de miliarde de dolari în economie, pâna în 2040, un plus de 9% la PIB, ceea ce înseamnă o accelerare a creşterii PIB-ului cu 0,4% în fiecare an. Creşterea către o alocare bugetară pentru sănătate de 9% din PIB în România, ne-ar duce mai aproape de standardele europene cu beneficii evidente pentru pacienţi, pentru populaţie, pentru economie.

Pe lângă finanţarea adecvată a sistemului de sănătate, transparenţa cheltuielilor şi utilizarea eficientă a datelor, împreună cu definirea unui set de indicatori de performanţă, pot duce la eficientizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate.

Vor fi necesare dezvoltarea şi implementarea sistemelor electronice, generatoare de date la toate nivelurile în procesul de digitalizare în sistemul de sănătate, împreună cu standarde de performanţă şi raportare publică a datelor relevante.

• Servier va continua drumul către un impact social semnificativ pentru pacienţi

Servier aspiră să continue drumul către un impact social semnificativ pentru pacienţi şi pentru o lume durabilă. Ne dorim să ne sincronizăm cu evoluţia pe care o preconizăm în medicină, motiv pentru care ne-am provocat să atingem următoarele obiective în următorii ani:

- Să ne continuăm concentrarea eforturilor de cercetare şi dezvoltare pentru noi medicamente ce încetinesc progresia bolilor rare sau a bolilor cu origine genetică.

- Să continuăm să fim o companie cu contribuţii semnificative în creşterea speranţei de viaţă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, inspirate chiar de către aceştia, de către pacienţi.

- Să rămânem o companie vârf de lance în inovaţie, pentru ariile terapeutice în care avem sau ne construim experienţă: oncologie, neuroştiinţe, boli imuno-inflamatorii, cardiometabolism.

- Să rămânem o companie cu un impact social pozitiv, un actor care va continua investiţia în susţinerea comunităţilor locale în mijlocul cărora operăm.

Ne vom implica activ în transformarea necesară în spaţiul legislativ care va îmbunătăţi accesul la inovare în viitorul apropiat, vom continua contribuţia noastră la inovare prin asigurarea accesului pacienţilor români la viitoarele noastre produse. Vom rămâne aproape de comunitatea medicală şi academică şi vom continua să ne implicăm în proiecte viitoare în beneficiul pacienţilor şi vom continua să acţionăm ca un catalizator şi un facilitator al colaborării, facilitând accesul la programe sau modele care s-au dovedit de succes pe alte pieţe, ajutând la adaptarea acestora la specificul românesc.